ARTROTOMÍE s. f. incizie chirurgicală a unei articulații. (< fr. arthrotomie) Vezi definitia »

AXIOLOGÍE (‹ fr. {i}; {s} gr. axios „valoros” + logos „studiu”) s. f. Disciplină filozofică care studiază valorile; teoria valorilor. Bazele a. ca disciplină aparte au fost puse în a doua jumătate a sec. 19, de R.H. Lotze și în continuare de Fr. Nietzsche, dar mai ales de școala reprezentanților neokantieni de la Baden (W. Wildelband, H. Rickert) cărora li se datorează distincțiile riguroase între valoare și existență, sens și valoare, valori și lucruri. Importante contribuții au adus ulterior M. Scheler, N. Hartmann, precum și filozofii români: A.D. Xenopol, P. Andrei, L. Blaga, T. Vianu, E. Speranția, P. Comarnescu. Vezi definitia »

INTEREDUCÁȚIE s. f. educație a copiilor prin copii. (< fr. interéducation) Vezi definitia »

TEȘCĂLÍE, teșcălii, s. f. (Rar) Tașcă. – Din tașcă + suf. -ălie. Vezi definitia »

CICLOTIMÍE s. f. formă ușoară de psihopatie, caracterizată prin alternarea stărilor de euforie cu cele de depresiune. (< fr. cyclothymie) Vezi definitia »