CONVIEȚUITÓR, -OÁRE, conviețuitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care trăiește în același loc cu altcineva. [Pr.: -țu-i-] – Conviețui + suf. -tor. Vezi definitia »

PICĂTÓR, picătoare, s. n. Tub de sticlă cu un capăt îngustat și cu celălalt prevăzut cu un tub de cauciuc, care servește la administrarea unei soluții (medicamentoase) în picături. – Pica¹ + suf. -ător. Vezi definitia »

REVERBERATÓR, reverberatoare, s. n. Aparat care produce o reverberație artificială cu durată variabilă. – Din engl. reverberator. Vezi definitia »

DEZBRĂCĂTÓR, -OÁRE, dezbrăcători, -oare, adj. (Rar) Care dezbracă; fig. care despoaie, sărăcește, ruinează, jefuiește. – Din dezbrăca + suf. -(ă)tor. Vezi definitia »

GAZOGENERATÓR s. n. aparat, instalație în care un combustibil solid se transformă în gaze combustibile. (< fr. gazogénérateur) Vezi definitia »