RAȚIONAMÉNT s.n. 1. Operație mintală cu ajutorul căreia din două sau mai multe judecăți se obține o judecată nouă, care decurge logic din primele. 2. Fel de a raționa; judecată. V. silogism. [Pron. -ți-o-, pl. -te, -turi. / cf. rationnement, it. razionamento]. Vezi definitia »

INTERMITÉNT, -Ă adj. Care încetează și reîncepe la anumite intervale; cu întreruperi. ♦ adv. Din când în când. [Cf. fr. intermittent, it. intermittente]. Vezi definitia »

DILIGÉNT, -Ă adj. Sârguitor, silitor. [< lat. diligens, cf. fr. diligent]. Vezi definitia »

INSURGÉNT, -Ă, insurgenți, -te, s. m. și f. Persoană care participă activ la o insurecție. ♦ Spec. Nume dat coloniștilor americani care s-au ridicat împotriva Angliei în sec. XVIII. – Din lat. insurgens, -ntis, germ. Insurgent, engl., fr. insurgents. Vezi definitia »

DICINODÓNT s. m. gen fosil de reptile teriomorfe, având premaxilarele transformate într-un cioc cornos, iar caninii în defense. (< fr. dicynodonte) Vezi definitia »