UMBELÚLĂ s.f. (Bot.) Umbelă secundară, parțială care intră în alcătuirea unei umbele compuse. [Cf. fr. ombellule]. Vezi definitia »

MENISCÍTĂ s. f. inflamație a meniscurilor (2). (< fr. méniscite) Vezi definitia »

oáră (oáre), s. f. – (Trans., Munt.) Pasăre de curte. – Var. hoară. Probabil din lat. *ōvāria „care dă ouă” (Candrea-Dens., 1295; REW 6128 preferă ipoteza unui der. rom. de la ou). E mai puțin probabilă der. din lat. *avula (Giuglea, Dacor., V, 897; cf. REW 836a) și încă și mai puțin cea din lat. ala (Tiktin). Se folosește mai ales la pl. – Der. orătanie (var. orătenie), s. f. (Olt., Munt., pasăre de curte; stîrpitură). Vezi definitia »

HISTAMÍNĂ s. f. amină prezentă în unele organisme vegetale și animale, cu o puternică acțiune vasodilatatoare. (< fr. histamine) Vezi definitia »

DARAVÉRĂ, daraveri, s. f. 1. Pățanie; încurcătură; bucluc, belea. 2. Treburi, interese; afaceri (comerciale), negustorie. [Var.: daravélă s. f.] – Dare + avere (după it. dare et avere). Vezi definitia »