ZOANTROPÍE s. f. delir în timpul căruia bolnavul se crede metamorfozat în animal. (< fr. zoanthropie) Vezi definitia »

SINECHÍE s. f. (med.) aderență patologică între formațiile anatomice vecine. ◊ lipire a irisului de cornee sau de cristalin. (< fr. synéchie) Vezi definitia »

MIASTENÍE s.f. (Med.) Boală caracterizată printr-o epuizare anormală și rapidă a forței musculare, fără semne de paralizie. [Gen. -iei. / < fr. myasthénie, cf. gr. mys – mușchi, a – fără, sthenos – forță]. Vezi definitia »

ACADEMÍE (‹ fr., gr.) s. f. 1. Societate de savanți, literați, artiști etc.; instituție superioară de cultură a cărei misiune este să contribuie la dezvoltarea științelor și artelor. Tradițiile academice datează încă din antichitate (Academia platonică). A. au luat ființă în a doua jumătate a sec. 15 în Italia, iar primele a. naționale au fost: Academia Franceză, 1635; Societatea Regală din Londra, 1662; Societatea de Științe din Berlin, 1700; Academia de Științe din Petersburg, 1725. 2. Nume dat unor școli de învățămînt superior. Vezi definitia »

ACAPNÍE s. f. scădere a conținutului de bioxid de carbon din sânge. (< fr. acapnie) Vezi definitia »