AUTOBALSÁM, autobalsamuri, s. n. Unguent pentru mașini. [Pr.: a-u-] – Auto²- + balsam. Vezi definitia »

WÓLFRAM s. n. Element chimic, metal dur, cenușiu deschis (în stare compactă) sau cenușiu închis (sub formă de pulbere), lucios, folosit la fabricarea oțelurilor speciale și a filamentelor pentru becuri electrice; tungsten. – Din germ. Wolfram, fr. wolfram. Vezi definitia »

aslám (-muri), s. n. – Cămătărie. Tăt. aslam (Șeineanu, I, XVIII; DAR); cf. rus. oslam. Înv. (sec. XVIII). Vezi definitia »

CAZANIA LUI VARLAAM (CARTE ROMÂNEASCĂ DE ÎNVĂȚĂTURĂ), carte de cult, cuprinzând evangheliile, cîteva legende hagiografice și primele încercări de versificare în limba română (un imn de laudă domnitorului și două imnuri religioase). Tipărită de mitropolitul Varlaam la Iași în 1643. Monument de limbă românească veche. Vezi definitia »

AUTOGÁM, -Ă adj., s. f. (plantă) care prezintă autogamie (1); homoclin (2). (< fr. autogame) Vezi definitia »