SEMITÂRÂTÓR, -OÁRE, semitârâtori, -oare, adj., s. f. (Plantă) cu tulpina întinsă parțial pe pământ. – Semi- + târâtor. Vezi definitia »

cocór¹, cocóri, s.m. (reg. la pl.) 1. fire de păr creț sau pene din coada rățoiului; părul femeilor aranjat cu penele rățoiului. 2. fire de grâu necosite. 3. specie de dantelă; horbotă, cipcă, cârligei. 4. momâie, ciuhă, mișană care desparte lanurile de grâu. Vezi definitia »

SMĂLȚUITÓR, -OÁRE, smălțuituri, -oare, s. m. și f. (Rar) Persoană care se îndeletnicește cu smălțuirea obiectelor; emailor. [Pr.: -țu-i-] – Smălțui + suf. -tor. Vezi definitia »

AUTOTRANSPORTÓR, -OÁRE I. s. m. f. cel care lucrează pe o mașină de transportat materiale. II. s. n. autovehicul blindat de luptă, neînarmat, folosit în transportul trupelor. (< auto² + transportor) Vezi definitia »

FÁCTOR, factori, s. m. I. 1. Element, condiție, împrejurare care determină apariția unui proces, a unei acțiuni, a unui fenomen. 2. (Mat.) Fiecare dintre termenii unei înmulțiri. ◊ Factor prim = fiecare dintre numerele prime prin care se împarte exact un număr dat. Factor comun = număr care împarte exact oricare dintre termenii unei sume neefectuate. 3. Mărime a cărei valoare intră prin multiplicare într-o relație care caracterizează un sistem fizico-chimic. 4. Mărime caracteristică pentru un sistem tehnic, un material etc., stabilită prin raportul altor două mărimi diferite. II. Funcționar al poștei care duce corespondență la destinație; poștaș. [Acc. și: (II) factór] – Din fr. facteur, lat. factor. Vezi definitia »