REFRACTO- elem. „refracție”. (< fr. réfracto-, cf. lat. refractus) Vezi definitia »

MIȘTÓ adj. invar. (Arg.) (Foarte) bun, (foarte) frumos. ♦ (Substantivat, n., în expr.) A lua (pe cineva) la mișto = a-și bate joc (de cineva), a-l ironiza. – Din țig. mišto. Vezi definitia »

VECTO- v. vector. Vezi definitia »

MEFÍSTO s. m. caschetă de lână tricotată la alpiniști și vânători, care acoperă fruntea cu un vârf triunghiular. (< it. mefisto) Vezi definitia »

OLFACT(O)- elem. „miros”. (< fr. olfact/o/-, cf. lat. olfactus) Vezi definitia »