CONCILIATÓR, -OÁRE adj. Care tinde spre un acord, spre împăcare; împăciuitor; conciliatorist. ♦ Care recurge la un compromis sau la o împăcare în fața unor divergențe principale; oportunist, împăciuitorist. // s.m. și f. Împăciuitorist. [Pron. -li-a-, / cf. fr. conciliatoire, conciliateur]. Vezi definitia »

MONITÓR¹ s.n. Navă de război cuirasată, prevăzută cu artilerie grea. [< fr. monitor]. Vezi definitia »

POLARIZÓR, -OÁRE, polarizori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care poate produce polarizarea luminii; polarizant. 2. S. n. Dispozitiv optic care servește la polarizarea luminii. – Din fr. polariseur. Vezi definitia »

strungătór, strungătoáre, s.n. (reg.) potricală, preducea, perforator. Vezi definitia »

LACTOFERMENTATÓR s. n. aparat pentru stabilirea calității laptelui. (< fr. lactofermentateur) Vezi definitia »