Definita cuvantului instrument
INSTRUMÉNT s. n. 1. unealtă, aparat propriu pentru a face o anumită operație. ◊ sistem tehnic pentru cercetarea, observarea, măsurarea sau controlul unor mărimi. 2. aparat cu care se produc sunete muzicale. 3. (fig.) persoană, lucru de care se folosește cineva pentru a îndeplini o acțiune, a atinge un scop. ♦ ~ de ratificare = document special prin care statele comunică ratificarea unui tratat internațional. 4. ~ gramatical = cuvânt cu funcție exclusiv gramaticală, care nu se poate folosi singur în vorbire, exprimând doar raporturi (prepozițiile, conjuncțiile, verbele auxiliare etc.). (< fr. instrument, lat. instrumentum)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu instrument
ECHIDISTÁNT, -Ă adj. (Despre drepte, planuri etc.) Aflat la egală distanță în raport cu un punct, o dreaptă sau un plan. [Cf. fr. équidistant < lat. aequus – egal, distant – îndepărtat]. Vezi definitia »
INVARIÁNT, -Ă adj. Invariabil. // s.n. Mărime, relație sau proprietate care rămâne neschimbată în urma unor transformări de natură fizică sau matematică. ♦ (Estet.) Existența în toate domeniile artei a unor elemente cu caracter de permanență, absolut imuabile de-a lungul evoluției istorice a artelor. [Pron. -ri-ant, pl. -te. / < fr., engl. invariant, germ. Invariant]. Vezi definitia »
ANGAJAMÉNT, angajamente, s. n. 1. Obligație de a realiza ceva, luată din proprie inițiativă. 2. Angajare a cuiva într-un loc de muncă; (concr.) contract care prevede condițiile de angajare. – După fr. engagement. Vezi definitia »
BIOSTIMULÉNT, -Ă adj., s. m. biostimulator. (< fr. biostimulant) Vezi definitia »
medicament tocolitic : medicament care provoaca relaxarea uterina si impiedica contractiile muschilor netezi din peretii uterini Vezi definitia »