ABDICÁ, abdíc, vb. I. Intranz. A renunța la tron. ♦ Fig. A renunța la ceva, a ceda (în fața greutăților). – Din fr. abdiquer, lat. abdicare. Vezi definitia »

DISECÁ vb. I. tr. 1. A tăia, a împărți metodic părțile unui organism pentru a le studia structura sau vătămăturile cauzate de o boală. 2. (Fig.) A analiza minuțios, a cerceta atent. [P.i. diséc, 3,6 -că. / < fr. disséquer, cf. lat. dissecare]. Vezi definitia »

străntunecá, pers. 3 sg. străntúnecă, vb. I refl. (înv.) a se întuneca foarte tare. Vezi definitia »

a arunca pisica (moartă) în ograda altcuiva expr. a da vina pe altcineva; a pasa răspunderea altcuiva Vezi definitia »

SAPONIFICÁ vb. tr., refl. (despre esteri) a (se) descompune prin hidroliză în acizi grași și alcool. ◊ (despre grăsimi) a (se) transforma în săpun. (< fr. saponifier, it. saponificare) Vezi definitia »