Definita cuvantului interpunere
INTERPÚNERE s. f. acțiunea de a (se) interpune. ♦ ~ de persoane = încheiere a unui act juridic între alte persoane decât cele indicate de părți. (< interpune)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu interpunere
ZONIFICÁRE s.f. Acțiunea de a zonifica și rezultatul ei; zonare. [< zonifica]. Vezi definitia »
CONSPECTÁRE s.f. Acțiunea de a conspecta. [< conspecta]. Vezi definitia »
STANȚÁRE s.f. v. ștanțare. Vezi definitia »
PĂZÍRE, păziri, s. f. Acțiunea de a (se) păzi = și rezultatul ei. – V. păzi. Vezi definitia »
CĂLĂFĂTUIRE (‹ ngr.) s. f. Operație de astupare cu calafat a rosturilor dintre scîndurile bordajelor sau ale punții unei nave din lemn în vederea etanșării; peste calafat se toarnă un strat de bitum. Vezi definitia »