ACRIBÍE s. f. (Livr.) Exactitate, corectitudine în cercetarea științifică; p. gener. seriozitate, conștiinciozitate. – Din fr. acribie. Vezi definitia »

SUPINÁȚIE s.f. 1. Răsucire a mâinii cu podul palmei în sus. ♦ Răsucire a piciorului în raport cu gamba. 2. Decubit dorsal, cu capul răsturnat, brațele și picioarele întinse și odihnind pe pat, semn al unei mari slăbiri. [Gen. -iei. / < fr. supination, cf. lat. supinare – a răspunde]. Vezi definitia »

AULODÍE s. f. cânt vocal acompaniat de aulos. (< gr. aulodia) Vezi definitia »

ADVÉCȚIE s.f. Mișcare de aer cu direcție orizontală. [Gen. -iei. / < fr. advection, cf. lat. advectio]. Vezi definitia »

GEONEMÍE s. f. știință care studiază repartiția organismelor vegetale și animale pe suprafața terestră. (< fr. géonémie) Vezi definitia »