Definita cuvantului intonație
INTONÁȚIE s. f. 1. modulația vocii în timpul vorbirii. 2. (muz.) manieră de a intona un sunet cu vocea, sau cu un instrument. (< fr. intonation)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu intonație
ATREZÍE s. f. astupare, neperforare a unui orificiu sau canal natural. (< fr. atrésie) Vezi definitia »
IOFOBÍE s. f. teamă patologică de a fi otrăvit. (< fr. iophobie) Vezi definitia »
PALEOANTROPOLOGÍE s.f. Parte a antropologiei care studiază omul fosil, preistoric. [Gen. -iei. / < fr. paléoanthropologie]. Vezi definitia »
COPROSTAZÍE s.f. (Med.) Constipație cauzată de neexpulzarea materiilor fecale din intestin; coprostază. [Gen. -iei. / < fr. coprostasie, cf. gr. kopros – excrement, stasis – oprire]. Vezi definitia »
FOREZÍE s.f. (Biol.) Transportare a indivizilor unei specii de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. [Gen. -iei. / < fr. phoresie, cf. gr. phoresis – transportare]. Vezi definitia »