MUDEJÁR [-HAR] I. adj., s. m. (musulman) rămas în Castilia după recucerirea creștină. II. adj. artă ~ = artă dezvoltată în sec. XII-XV în Spania în teritoriul aflat sub stăpânirea feudalității catolice, cu motive, forme și structuri islamice (arcul în formă de potcoavă, decorul în care împletitura și motivele sunt stilizate până la arabesc, policromia exterioară a edificiilor, preferința pentru lemnul sculptat în casetoane sau pentru ceramica cu reflexe metalice etc.). (< fr. mudéjar, sp. mudejar) Vezi definitia »

CIOCĂNÁR, ciocănari, s. m. 1. Muncitor într-o echipă de nituit cu mâna; muncitor calificat care lucrează cu un ciocan¹ (mecanic). 2. (Depr.) Muncitor necalificat. – Ciocan¹ + suf. -ar. Vezi definitia »

șiștár, șiștáre, s.n. (reg.) unealtă asemănătoare cu compasul, folosită în rotărie; șișteală, șistoare. Vezi definitia »

felinár (felináre), 1. Lanternă. – 2. Dispozitiv pentru iluminat prevăzut cu un glob de sticlă, folosit în iluminatul public, fanar. – 3. (Arg.) Ochi. Origine obscură. Pare a fi rezultatut al lui fanar, sau tc. fenar, prin intermediul unui der. cu suf. de agent *fenerar, disimilat posterior (Candrea; DAR). Vezi definitia »

ACVATUBULÁR, -Ă adj. Cazan acvatubular = cazan cu tuburi prin care circulă apa. [< fr. aquatubulaire]. Vezi definitia »