TEMPESTÍV, -Ă adj. care se întâmplă la timpul potrivit. (< it. tempestivo, lat. tempestivus) Vezi definitia »

INTRUSÍV, -Ă adj. v. intruziv. Vezi definitia »

NEGATÍV, -Ă adj. 1. (op. pozitiv) Care neagă, care tăgăduiește ceva. 2. Care reprezintă o negație. ♦ (Log.; despre judecăți) Care enunță lipsa apartenenței însușirii exprimate de predicat la obiectul exprimat de subiect. ♦ Ostil progresului; distructiv. 3. (Despre numere) Mai mic decât zero. // s.n. 1. Imagine obținută prin expunerea la lumină, developarea și fixarea unei varietăți de material fotografic fotosensibil, caracterizată prin redarea inversată a tonurilor și a laturilor subiectului fotografiat; (p. ext.) hârtie fotografică, placă, film care conține o astfel de imagine. 2. (Poligr.) Literă albă pe fond închis. [< lat. negativus, cf. fr. négatif]. Vezi definitia »

INOFENSÍV, -Ă adj. care nu face rău; nevătămător. (< fr. inoffensif) Vezi definitia »

REPARTITÍV, -Ă adj. care are ca obiect faptul de a repartiza. (< fr. répartitif) Vezi definitia »