FUNCIÁR, -Ă adj. 1. referitor la terenuri, la averi imobiliare. 2. (fig.) care aparține naturii, structurii intime a cuiva, care formează fondul; de bază. (< fr. foncier) Vezi definitia »

SOCIETÁR, -Ă s.m. și f. (Ieșit din uz) Membru al unei societăți literare, muzicale, teatrale. [Pron. -ci-e-. / < fr. sociétaire]. Vezi definitia »

CVADRIFILÁR, -Ă adj. Constituit din patru fire; (electr.) cu patru conductoare. [Cf. fr. quadrifilaire]. Vezi definitia »

SPĂTÁR², spătari, s. m. (În evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) Dregător la curtea domnească care purta la ceremonii sabia și buzduganul domnului, iar mai târziu avea comanda cavaleriei. ◊ Mare spătar = comandant suprem al armatei în lipsa domnului. – Din ngr. spathários. Vezi definitia »

GLACIÁR, -Ă adj. Referitor la procesul sau timpul de apariție a glaciației. // s.n. Pleistocen. // (În forma glacio-) Element prim de compunere savantă cu semnificația „(referitor la) gheață”, „glaciație”, „ghețar”. [Pron. -ci-ar. / cf. fr. glaciaire < lat. glacies – gheață]. Vezi definitia »