PIUÁR, piuari, s. m. Persoană care posedă, conduce sau îngrijește o piuă (1); muncitor care lucrează la o piuă. [Pr.: pi-uar] – Piuă + suf. -ar. Vezi definitia »

AREȚÁR, arețari, s. m. (Reg.) Păstor care păzește areții. – Din areți (pl. lui arete) + suf. -ar. Vezi definitia »

GROSULAR s. n. Granat calcic, aluminos, galben, verde, brun sau roșu, în rocile metamorfice. -Din fr. Grossulaire Vezi definitia »

AGRÁR, -Ă, agrari, -e, adj. Care se referă la proprietatea funciară și la problemele legate de această proprietate, care se sprijină în special pe agricultură; agrarian, agricol (3). Țară agrară. – Din fr. agraire, lat. agrarius. Vezi definitia »

UNGHIULÁR, -Ă adj. referitor la unghi, cu unul sau mai multe unghiuri; colțuros; angular. ♦ piatră ~ă = piatră de colț care asigură soliditatea unei clădiri; (fig.) element esențial, fundamental. (după fr. angulaire) Vezi definitia »