HEMIAGNOZÍE s. f. agnozie limitată la o jumătate a corpului. (< fr. hémiagnosie) Vezi definitia »

AUTORIZÁȚIE s.f. Permisiune (dată de o autoritate); împuternicire. ♦ (Concr.) Document care dovedește o împuternicire, un drept al cuiva. [Pron. a-u-, gen. -iei, var. autorizațiune s.f. / cf. fr. autorisation, it. autorizzazione]. Vezi definitia »

DĂNDĂNÁIE, dăndănăi, s. f. (Reg.) 1. Tărăboi, tămbălău. 2. Poznă, boroboață; dănănaie (1). [Var.: dandanáie s. f.] – Dandana + suf. -aie. Vezi definitia »

CRONOLOGÍE s. f. 1. disciplină auxiliară a istoriei care se ocupă cu stabilirea epocilor și a datelor. (p. ext.) succesiune în timp a evenimentelor istorice. ◊ sistem de socotire a anilor. 2. listă cu o succesiune cronologică. (< fr. chronologie) Vezi definitia »

HAIDUCIE, dar nush de ce sa mai stau eu aici?..mata suge! Vezi definitia »