șturlubátic v. sturlubátic Vezi definitia »

ERÍSTIC, -Ă I. adj. referitor la eristică. ♦ școală ~ă = nume dat școlii filozofice din Megara (Grecia antică), datorită înclinării ei spre controverse. II. s. m. f. adept al eristicii. III. s. f. arta de a controversa, cu argumente subtile sau artificii sofistice. (< fr. éristique, gr. eristikos) Vezi definitia »

ZIUÁTIC, -Ă, ziuatici, -ce, adj. (Reg.; despre frați, surori) Născut în aceeași zi a anului, dar în ani diferiți. [Pr.: zi-ua-] – Ziuă + suf. -atic. Vezi definitia »

ONORÍFIC, -Ă adj. 1. (despre titluri, distincții, funcții etc.) care aduce onoruri, fără a trage un avantaj, profit material. ◊ care îndeplinește o funcție fără a fi retribuit. 2. căruia i s-a acordat un titlu în semn de respect, de considerație. (< fr. honorifique, lat. honorificus) Vezi definitia »

OLÍMPIC, -Ă I. adj. 1. olimpian. 2. jocuri ĕ = jocuri sportive organizate de vechii greci din patru în patru ani în Olimpia (Peloponez) în cinstea lui Zeus, reluate în timpurile noastre sub formă de competiții internaționale complexe; olimpiadă (2). 3.referitor la jocurile din cadrul unei olimpiade. II. s. m. participant la o olimpiadă. (< fr. olympique, lat. olympicus, gr. olympikos) Vezi definitia »