cumpărá (cúmpăr, át), vb. – 1. A intra în posesia unui lucru plătind. – 2. (Rar) A examina, a aprecia. – 3. A mitui, a corupe. – Mr. (a)cumpăr, (a)cumpru, (a)cumpur, megl. cumpur, istr. cumpru. Lat. compărāre (Pușcariu 433; Candrea-Dens., 439; REW 2094; DAR); cf. it. comp(e)rare, v. fr. comperer, prov., cat., sp., port. comprar. Mai puțin probabilă der. de la un lat. *comperāre (Diez, I, 305; Densusianu, Hlr., 83). – Der. cumpărător, adj. (de vînzare, care se poate cumpăra); cumpărător, s. m. (persoană care cumpără); cumpărătoare, s. f. (cumpărare, achiziționare); cumpărătură, s. f. (cumpărare; marfă, obiect cumpărat); (ră)scumpăra, vb. (a recupera; a izbăvi; a scuti; a compensa, a despăgubi), cu suf. -răs (cf. Candrea-Dens., 441-2). Vezi definitia »

îmbălorá, îmbăloréz, vb. I (reg.) a spune vorbe de ocară, a mustra pe cineva fără a fi vinovat. Vezi definitia »

pițărá, píțăr, vb. I vb. I (reg.) a umbla cu colindul în preajma Crăciunului. Vezi definitia »

AJURÁ vb. I. tr. A face un ajur. [< fr. ajourer]. Vezi definitia »

Parafora juxtapune, similar metaforei,doua paradigme diferite pentru a forta perceptia inconceptibilitatii celei de a treia. Vezi definitia »