Definita cuvantului întrerupere
ÎNTRERÚPERE s. f. acțiunea de a (se) întrerupe; oprire, suspendare. ♦ fără ~ = neîntrerupt, continuu. ◊ intervenție care împiedică pe cineva să-și urmeze cursul vorbirii. ◊ (inform.) oprire temporară sau definitivă a unui program. (< întrerupe)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu întrerupere
ABROGÁRE, abrogări, s. f. Acțiunea de a abroga. – V. abroga. Vezi definitia »
CIANURÁRE, cianurări, s. f. Operație industrială de extragere a metalelor nobile din minereuri sărace cu ajutorul unei soluții de cianură de sodiu. [Pr.: ci-a-] – După fr. cyanuration. Vezi definitia »
HIROTONISÍRE, hirotonisiri, s. f. Acțiunea de a hirotonisi și rezultatul ei; hirotonie, hirotonire. – V. hirotonisi. Vezi definitia »
ALÉGERE, alegeri, s. f. Acțiunea de a (se) alege și rezultatul ei. ◊ Loc. adv. Fără alegere = la întâmplare. La alegere = după voia, după placul cuiva. ♦ (La pl.) Operație care se efectuează conform unor norme precise și dinainte stabilite, pentru desemnarea prin vot a unei persoane destinate să îndeplinească o anumită sarcină. Vezi definitia »
ARESTĂLUÍRE, arestăluiri, s. f. v. ARESTĂLUI. – [Sinonime] Vezi definitia »