DIATRÍBĂ s.f. 1. (Ant.) Gen literar, promovat de filozofii cinici, care își popularizau învățăturile moral-filozofice dialogând cu un adversar imaginar, într-un stil familiar, presărat cu anecdote, aforisme, jocuri de cuvinte. 2. Disertație critică; (p. ext.) scriere, cuvântare violentă, provocare; pamflet. [< fr. diatribe, cf. gr. diatribe – exercițiu]. Vezi definitia »

BLÓNDĂ, blonde, s. f. (Înv.) Dantelă albă, ușoară, de mătase. – Din fr. blonde. Vezi definitia »

a se da lebădă expr. a se grozăvi, a se lăuda. Vezi definitia »

BUBULÍȚĂ, bubulițe, s. f. Diminutiv al lui bubă; bubiță. – Bubă + suf. -uliță. Vezi definitia »

a face labă expr. 1. a se masturba. 2. a lenevi, a pierde timpul. Vezi definitia »