țúndră (-re), s. f. – 1. Haină groasă. – 2. Cîrpă. – 3. Femeie stricată, prostituată. Origine incertă. Se consideră drept der. din mag. condra, rut. cundra „cîrpă” (Tiktin; Candrea, Gáldi, Dict., 166), dar aceste cuvinte ar putea proveni din rom. Cf. țoandră; ar putea fi vorba de un cuvînt expresiv, cu același sens și fonetism ca buleandră, fleand(u)ră, handră. Hasdeu, Col. lui Traian, 1873, 218, se gîndea la un dacic *tunndra. Cf. țandără. Vezi definitia »

DIURÉZĂ s.f. Procesul de formare și de eliminare a urinei. ♦ Excreție abundentă de urină. [< fr. diurèse, cf. gr. dia – prin, ouron – urină]. Vezi definitia »

ELECTROFORÉZĂ s. f. 1. deplasare sub acțiunea curentului electric a particulelor coloidale sau în suspensie spre anod (anoforeză) sau catod (cataforeză). 2. analiză a diferitelor fracțiuni proteice din lichidele biologice pe baza electroforezei (1). (< fr. électrophorèse) Vezi definitia »

trăcăneálă s.f. (reg.; înv.) un fel de umblet al calului. Vezi definitia »

HIDROSADENÍTĂ s. f. Inflamație a glandelor sudoripare, de obicei a celor de la subsuoară, care evoluează sub forma unor abcese adânci. – Din fr. hidrosadénite. Vezi definitia »