Definita cuvantului jurisdicție
JURISDÍCȚIE s. f. 1. competență a unui judecător, a unei instanțe de a judeca; (p. ext.) teritoriul unde se exercită. 2. totalitatea instanțelor de judecată având competența de a soluționa cauzele de aceeași categorie. ♦ organ de ~ = organ de stat care îndeplinește funcții judecătorești. (< fr. jurisdiction, lat. iurisdictio)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu jurisdicție
spăhéie, s.f. (reg.) tufiș într-o pădure. Vezi definitia »
ȘÁRPIE s. f. Material întrebuințat odinioară la pansamente (în loc de vată), constând din scame destrămate din bucăți de pânză (uzată). – Din fr. charpie. Vezi definitia »
RINALGÍE s.f. Durere de nas. [Gen. -iei. / < fr. rhinalgie, cf. gr. rhis – nas, algos – durere]. Vezi definitia »
REVÍZIE, revizii, s. f. Cercetare nouă, control, verificare, revizuire. ♦ Corectură făcută în pagini unui text ce urmează să fie tipărit. ♦ Inspecție. ♦ Formă de control (întreprinsă de obicei de organe speciale de control) care constă în revederea sau reverificarea documentelor de evidență privitoare la operații (contabile) care au avut loc anterior. ♦ Ansamblul operațiilor executate asupra unei instalații, a unei mașini etc., care constă în reglarea pieselor și aparatelor, în înlăturarea jocurilor survenite prin uzură etc. [Var.: reviziúne s. f.] – Din fr. révision, lat. revisio, -onis. Vezi definitia »
MISOPEDÍE, misopedii, s. f. (Psih.) Repulsie patologică față de copii. – Din fr. misopedie. Vezi definitia »