cabadái (cabădái) s.m. (înv.) hoțoman, voinic; brigand. Vezi definitia »

VĂTRÁI, vătraie, s. n. 1. Unealtă mecanică în formă de cârlig lung sau de lopățică, cu coadă, cu care se scoate sau se scormonește jarul din sobe, din cuptoare etc.; vătrar. ◊ Expr. (Pop. și fam.) Trai pe vătrai = viață ușoară, lipsită de griji. (Înv. și reg.) Trai cu vătrai = viață grea, plină de certuri, de neînțelegeri. 2. Lambă (la căruță sau car). – Cf. scr. vătralj, bg. vatral. Vezi definitia »

SAMURÁI s.m. 1. Membru al unei caste feudale-militariste din Japonia de dinainte de revoluția din 1868. 2. (Peior.) Persoană făcând parte din clica militariștilor japonezi, care duc o politică agresivă. [Pl. invar. / < fr. samurai < cuv. japonez]. Vezi definitia »

GAI s. n. (mar.) parâmă cu ajutorul căreia se manevrează sau se fizează o bigă în planul orizontal. (< engl. guy) Vezi definitia »

Alai, Sustinatori „A venit cu toata ~” = A venit cu toti de-ai lui Vezi definitia »