Definita cuvantului koine
KOINÉ s. f. / s. n. limbă comună grecească, formată din sec. IV-III a. Chr. pe baza dialectului atic. ◊ (astăzi) limbă comună, supralocală. (< fr., gr. koiné)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu koine
ACCESIÚNE s.f. (Jur.) Mod de dobândire a unei proprietăți, rezultând din alipirea naturală sau prin acțiunea cuiva a unui bun la un alt bun mai important. [Pron. -si-u-. / < fr. accession, lat. accessio]. Vezi definitia »
LONGITÚDINE s.f. 1. Distanță unghiulară a unui punct de pe glob față de primul meridian (de la Greenwich). 2. Distanță unghiulară a unui astru față de un plan meridian luat ca origine. [Cf. it. longitudine, fr. longitude, lat. longitudo – lungime]. Vezi definitia »
PUTRITÚDINE s.f. (Liv.) Putriditate. [Cf. it. putretudine]. Vezi definitia »
ADIABENE, reg. istorică antică în N Mesopotamiei, în partea de NE a fostului stat asirian. Principat vasal Regatului Seleucizilor (sec. 3-2 î. Hr.), apoi al Regatului Parților (sec. 2 î.Hr.-sec. 3 d. Hr.). A. dispare ca entitate politică după constituirea Imp. Sasanid (sec. 3). Vezi definitia »
SUBVERSIÚNE s. f. acțiune care urmărește răsturnarea, subminarea ordinii de stat. (< fr. subversion, lat. subversio) Vezi definitia »