PAPÁRĂ s. f. 1. Mâncare preparată din felii de pâine (prăjită) presărate cu brânză și opărite în apă, în supă, în lapte etc. ◊ Expr. (Fam.) A mânca (o) papară sau papara (cuiva) sau a se alege cu o papară = a) a mânca bătaie sau a fi aspru certat; b) a fi învins (în luptă, într-o întrecere etc.) A face pe (sau din) cineva papară = a învinge, a distruge, a nimici pe cineva. A ști papara cuiva = a cunoaște felul aspru de a fi al cuiva, a fi avut de suferit de pe urma asprimii cuiva. A trage cuiva o papară = a) a bate pe cineva; b) a mustra aspru pe cineva. 2. (Reg.) Omletă (din ouă). [Var.: (reg.) păpáră s. f.] – Din bg. popara. Vezi definitia »

HELIÓZĂ s.f. Insolație. [Pron. -li-o-. / < fr. héliose]. Vezi definitia »

BRAVÁDĂ s. f. acțiune, manifestare prin care se bravează; sfidare. (< fr. bravade) Vezi definitia »

ANDROPÁUZĂ s.f. (Biol.) Diminuare a activității genitale la bărbat, începând de la o anumită vârstă; climacteriu masculin. [< fr. andropause]. Vezi definitia »

UMBRIȘOÁRĂ, umbrișoare, s. f. (Rar) Diminutiv al lui umbră; umbriță. Umbră + suf. -ișoară. Vezi definitia »