CIRCUMVALÁȚIE s.f. 1. Ansamblu de fortificații executat de asediatorul unei cetăți, unui oraș etc. contra vreunui atac dinafară. 2. Șosea de ocolire a unui oraș sau a altui centru aglomerat. [Gen. -iei, var. circumvalațiune s.f. / < lat. circumvallare – a înconjura cu fortificații, cf. fr. circonvallation]. Vezi definitia »

FONOSCOPÍE s. f. înregistrare fotografică a zgomotelor inimii. (< fr. phonoscopie) Vezi definitia »

CHINOTEHNÍE s.f. Totalitatea principiilor și procedeelor folosite pentru creșterea câinilor, ameliorarea raselor acestora etc. [Gen. -iei. / cf. gr. kyon, kynos – câine, techne – meșteșug]. Vezi definitia »

ZOOPALEONTOLOGÍE s. f. știință care studiază animalele fosile. (< fr. zoopaléontologie) Vezi definitia »

ORZOÁIE s. f. (Reg.) Orzoaică. [Pr.: -zoa-ie] – Orz + suf. -oaie. Vezi definitia »