CUCÚLĂ s. f. 1. veșmânt cu glugă din stofă groasă și aspră, purtat de călugării catolici. 2. (bot.) organ concav în formă de capișon. (< fr. cuculle, lat. cucullus, glugă) Vezi definitia »

VIVANDIÉRĂ s.f. (Ist.) Femeie care însoțea trupele pentru a vinde soldaților alimente și alte articole de consum. [Pron. -di-e-. / < fr. vivandière]. Vezi definitia »

buleftrică s. f. sg. lumină electrică. Vezi definitia »

morcoáșă, morcoáșe, s.f. (reg.) tinichea; unealtă proastă. Vezi definitia »

gréblă (gréble), s. f. – 1. Unealtă cu dinți (de lemn sau de fier) și cu coadă lungă pentru strîns fîn, paie etc. – 2. (Arg.) Pieptene. – Mr. griblă, megl. greblă. Bg. greblo (Cihac, II, 126; Conev 73) sau sb. grebla, grablje (Meyer 119; Skok 70), cf. alb. grambëlë; din sl. grabja „răpire” (Miklosich, Lexicon, 140), cf. grăbi. – Der. grebla, vb. (a da cu grebla); grebleș, adj. (îndoit, încovoiat). Vezi definitia »