TRIPLA ALIANȚĂ, denumire a blocului politic și militar, constituit în 1882 prin aderea Italiei la alianța dintre Germania și Austro-Ungaria (încheiată în 1879). S-a caracterizat printr-o politică agresivă. Ascuțirea contradicțiilor dintre statele T.A. și cele ale Antantei a provocat izbucnirea Primului Război Mondial. S-a destrămat în 1915, prin ieșirea Italiei din blocul militar al Puterilor Centrale și aderarea acesteia la Tripla Înțelegere. Vezi definitia »

ELEGÁNȚĂ s.f. Distincție, grație în atitudini, în maniere; rafinament, gust, distincție în felul de a se îmbrăca, în croiala hainelor. ♦ Distincție în limbaj, în stil etc. [Cf. fr. élégance, lat. elegantia]. Vezi definitia »

LEUCINÓZĂ s. f. producere excesivă de leucină în organism. (< engl. leucinosis) Vezi definitia »

carantínă (-ne), s. f. – Izolare preventivă. Fr. quarantaine, cf. tc. karantina, rus. karantin (Sanzewitsch 199). Vezi definitia »

VALÚTĂ s.f. 1. Unitate monetară care stă la baza sistemului monetar al unei țări. 2. Totalitatea monedelor care servesc drept mijloc de plată în decontările internaționale. ◊ Valută forte = valută cu acoperire în aur care este acceptată de mai multe state. [< it. valuta]. Vezi definitia »