MARTELÁJ s. n. 1. ciocănire a metalelor. 2. procedeu învechit de castrare prin strivirea cordonului testicular cu un ciocan special. 3. (fig.) chinuire; hărțuire. (< fr. martelage) Vezi definitia »

CALÁJ s. n. 1. calare. 2. mod de așezare a aripii sau ampenajelor față de fuzelajul unui avion. 3. postament de grinzi de lemn pe care stau navele în cală. 4. adâncime la care se cufundă în apă o navă. (< fr. calage) Vezi definitia »

SURMENÁJ, surmenaje, s. n. Stare de oboseală extremă a omului, în urma unui efort excesiv și prelungit. – Fr. surmenage. Vezi definitia »

DERAPÁJ s.n. Faptul de a derapa; alunecare într-o parte, derapare. [< fr. dérapage]. Vezi definitia »

ECHIPÁJ s.n. 1. Personalul unei nave, al unui avion, al unui tanc etc. 2. Termen comun fie pentru partea fixă, fie pentru cea mobilă a unui instrument. 3. Trăsură de lux trasă de cai. [Var. echipagiu s.n. / < fr. équipage, cf. it. equipaggio]. Vezi definitia »