PREZBITÉRIU, prezbiterii, s. n. Locuința unui preot paroh (catolic). – Din lat. presbyterium. Vezi definitia »

pontagiu, pontagii s. m. (înv.) persoană care informează hoții unde anume pot da o lovitură. Vezi definitia »

COMITAGÍU, comitagii, s. m. Membru al unei organizații revoluționare bulgare care a luptat în trecut pentru eliberare. – Din tc. komitacı. Vezi definitia »

stanculíu, -ie, adj. (reg.) stacojiu. Vezi definitia »

muftíu (muftíi), s. m. – Șef religios al unei comunități musulmane. – Mr. mufti. Tc. (arab.) mŭfti (Eguilaz 455; Șeineanu, III, 83; Lokotsch 1493), cf. ngr. μουφτή, bg. mjuftija. Vezi definitia »