Definita cuvantului legendă
LEGÉNDĂ s. f. 1. povestire cu caracter fantastic, miraculos, transmisă în special pe cale orală, în care se explică apariția unor plante, animale, locuri etc. ◊ piesă instrumentală sau orchestrală cu caracter narativ. 2. inscripție (pe o monedă, medalie). 3. explicație dată semnelor convenționale de pe o hartă etc. ◊ text care se găsește sub un desen, sub o gravură, schemă etc. (< fr. légende, lat. legenda)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu legendă
vișílă, vișíle, s.f. (înv. și reg.) undiță mică legată de o prăjină scurtă, având ca nadă un peștișor. Vezi definitia »
CONCHILIOCULTÚRĂ s.f. Creșterea scoicilor. [< fr. conchylioculture]. Vezi definitia »
primiteálă, primitéle, s.f. (reg.) 1. înlăturăre, curățire, măturare a țevei unor cereale (la vânturatul acestora cu lopata); primitit. 2. (în forma: premeteală) curățire; înnoire, reînnoire. 3. (la pl.) rufărie de schimb; primeneală. 4. (în forma: premeteală) curățenie (în casă). Vezi definitia »
năsoácă s.m. sg. (pop. și fam.) năsăilă, nărtilă, nărilă, năsoi, năsotea (om cu nasul mare). Vezi definitia »
TENÉBRĂ s. f. 1. (pl.) întunecime profundă, beznă, întuneric; obscuritate. 2. (fig.) necunoaștere, ignoranță. (< fr. ténètres, lat. tenebrae) Vezi definitia »