CLOÁSMĂ s.f. Pigmentație a pielii de culoare galbenă-brună-cenușie, situată pe frunte, obraji și bărbie. [Pron. clas-mă. / < fr. chloasma, cf. gr. chloazein – a înverzi]. Vezi definitia »

smârcílă s.m. sg. (reg.; deprec.) om care bea cu zgomot sau care bea mult. Vezi definitia »

OBRÂNTEÁLĂ s. f. v. obrinteală. Vezi definitia »

TECTÍTĂ s. f. material sticlos bogat în siliciu și alumină, de origine cosmică. (< fr. tectite) Vezi definitia »

fétvă, fetvále, s.f. (înv.) sentință dată de muftiu (interpretul legii mahomedane) în cazuri dificile (în perioada fanariotă). Vezi definitia »