crăpătură, ravenă, anatomic – șanțul dintre bucile curului Vezi definitia »

CANÍȘĂ s.f. (Liv.) Crescătorie de câini. [< fr. caniche]. Vezi definitia »

OCTÓDĂ s.f. Tub electronic cu opt electrozi. [< fr. octode, cf. gr. okto – opt + (electr)od]. Vezi definitia »

POLINUCLEÓZĂ, polinucleoze, s. f. Boală manifestată prin creșterea numărului de leucocite polinucleare din sânge. [Pr.: -de-o-] – Din fr. polynucléose. Vezi definitia »

pắstură (-ri), s. f. – Sediment, depunere de miere. – Var. (Banat) prestură. Origine îndoielnică. Dicționarele glosează foarte diferit acest cuvînt: „lăptișor alb cu care se hrănesc larvele de albină” (Damé); „excremente de albine moarte de dizenterie” (Tiktin); „miere de calitate inferioară, care se culege din flori mai puțin adecvate” (Scriban). Aceste interpretări diferite au condus la explicații diferite: din lat. pastūra „aliment” (‹ pascĕre „a paște”) după P. Papahagi, Notițe, 41; Pascu, I, 139; Scriban; (cf. REW împotrivă REW 6282); sau din lat. *pestŭla, din pestis „pestă”, după Tiktin, Pascu, Sufixe, 57 și Pascu, Beiträge, 11 (după Philippide, II, 727, în legătură cu alb. busturë). Probabil e vorba de un der. din lat. pistūra „măciniș”, luat inițial în sensul de „resturi, pleavă de la măciniș”. Vezi definitia »