SCLEROMÉTRU, sclerometre, s. n. Instrument pentru determinarea durității unui corp metalic, prin măsurarea rezistenței lui la zgâriere. – Din fr. scléromètre. Vezi definitia »

COLONCÍFRU s.n. (Poligr.) Cifră care arată numărul de ordine al paginii unei cărți. [Var. coloncifră s.f. / < fr. colonne-chiffre, cf. germ. Kolumnenziffer]. Vezi definitia »

TÍMBRU s. n. I. 1. imprimat de dimensiuni mici care se lipește pe anumite acte oficiale, dovadă pentru plata unor impozite, taxe sau cotizații; imprimat aplicat pe scrisori reprezentând taxa de transport. ◊ ștampilă care se aplică pe scrisori purtând locul și data plecării sau sosirii acestora. ♦ ~ sec = imagine imprimată în relief pe hârtie, cu ajutorul unei ștampile de metal. 2. (med.) bucățică de hârtie, plastic etc. care se lipește pe piele, suport pentru o substanță cu rol terapeutic. 3. taxă reprezentând valoarea unui timbru (I, 1) plătită în numerar unei administrații publice. II. calitate a unui sunet prin care acesta se deosebește de un alt sunet produs în condiții de durată, înălțime și intensitate identice. III. coiful heraldic cu cimierul și lambrechinii săi. (< fr. timbre, it. timbro) Vezi definitia »

HIPOGÁSTRU, hipogastre, s. n. Regiune a abdomenului situată sub regiunea ombilicală. – Din fr. hypogastre. Vezi definitia »

SCOTOMÉTRU s. n. instrument folosit în scotometrie. (< engl. scotometer) Vezi definitia »