Definita cuvantului licență
LICÉNȚĂ s. f. 1. titlu la terminarea studiilor superioare, prin care se acordă dreptul de a exercita o profesiune; examen dat pentru obținerea acestui titlu; diploma obținută. 2. contract prin care posesorul unui brevet de invenție acordă unei persoane sau statului dreptul de a folosi sau valorifica invenția sa. 3. autorizație dată de stat unui particular pentru exercitarea unui anumit comerț, a unei anumite industrii sau pentru a importa și exporta mărfuri. 4. atitudine, purtare care întrece limitele bunei-cuviințe; lipsă de respect pentru formele obișnuite. 5. figură retorică prin care oratorul îndrăznește să arate preopinenților că e just ceea ce ei resping eronat. ♦ ~ poetică = abatere ușoară de la regulile de pronunțare și scriere corectă a cuvintelor, din necesități prozodice. (< fr. licence, lat. licentia)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu licență
VUVUZÉLĂ, vuvuzele, s.f. Trompetă de aproximativ 1 metru lungime folosită pe stadioanele din Africa de Sud de către suporteri în timpul meciurilor de fotbal. Originea numelui este în continuare disputată. În limba Zulu înseamnă „a face zgomot” — de la „vuvu” —, iar în argou provine de la cuvântul „duș”. Vezi definitia »
ISOHIÉTĂ s.f. v. izohietă. Vezi definitia »
ZDREÁȚĂ s. f. Lintiță. (din zdreanță cu pierderea nazalizării) Vezi definitia »
FOTOPÍLĂ s. f. fotoelemet. (< fr. photopile) Vezi definitia »
DESENATÚRĂ s. f. proiectarea și crearea de mostre și desene noi pentru țesătorie. (< desena + -/t/ură) Vezi definitia »