DIDASCALÍE s. f. instrucțiune dată actorilor de autorul unei opere dramatice antice grecești. ◊ notă, indicație care se punea înaintea unei piese de teatru la latini. (< fr. didascalie, gr. didaskalia) Vezi definitia »

OSTEOPLASTÍE s.f. (Med.) Restabilirea pe cale chirurgicală a unui os distrus, cu ajutorul unor fragmente osoase, cu metal sau cu material plastic. [Gen. -iei. / < fr. ostéoplastie, cf. gr. osteon – os, plassein – a forma]. Vezi definitia »

PĂRINȚÍE, părinții, s. f. (Rar) Calitatea de tată, de părinte (2); părințenie. ◊ Loc. adv. Cu părinție = părintește. – Părinte + suf. -ie. Vezi definitia »

Reacție de respingere, repulsie, antipatie față de ceva anume Vezi definitia »

FALOCRAȚÍE, falocrațíi, s. f. Dominație socială, culturală sau simbolică impusă de către bărbați asupra femeilor. (cf. fr. phallocratie < gr. φαλλός = falus, penis + κρατός = putere, conducere) [TLF] Vezi definitia »