Naturășpațiu înconjurător în care se află o ființă, un lucruçadrul natural în care se desfășoară viața materială a societății omenești. Vezi definitia »

DEAMBULATÓRIU, -IE I. adj. de plimbare. II. s. n. galerie semicirculară a unei biserici catolice, între altar și absidă. (< fr. déambulatoire) Vezi definitia »

TRICLÍNIU, triclinii, s. n. (La romani) Încăpere a casei în care se mânca (și care cuprindea trei paturi așezate pe trei laturi ale mesei). ♦ (În bazilicile creștine) Sală anexă clădirii principale în care se primeau pelerinii sau se desfășurau diverse ceremonii. [Var.: triclínium s. n.] – Din lat. triclinium. Vezi definitia »

REGIFÚGIU s. n. sărbătoare romană care se celebra în amintirea alungării regilor din vechea Romă. (< lat. regifugium) Vezi definitia »

CHIPÍU s.n. Acoperământ de cap ca o șapcă rotundă, tare, cu cozoroc, purtat de militari, de unii funcționari etc. [Pl. -ie, -iuri. / < fr. képi]. Vezi definitia »