OSTREICULTÚRĂ s.f. Cultura stridiilor. [Pron. -tre-i-, var. ostricultură s.f. / < fr. ostréiculture, cf. lat. ostrea – stridie, cultura – creștere]. Vezi definitia »

ELECTROFOREGRÁMĂ s.f. (Med.) Diagrama electroforetică a tabloului proteinic din plasma sângelui. [< fr. électrophorégramme]. Vezi definitia »

MICROÚNDĂ s.f. (Fiz.) Undă electromagnetică de lungime de undă (λ) foarte mică – aprox. între 1 mm (300 GHz) și 1 m (0,3 GHz). [Cf. it. microunda]. Vezi definitia »

PATARAȚÍNĂ, pataraține, s. f. (Mar.) Parâmă folosită la fixarea de borduri și spre pupă a arborilor unei nave cu vele. – Cf. it. paterazzo, fr. patarasse. Vezi definitia »

dimineáță (-éțe), s. f. – Partea de început a zilei, cuprinsă între răsăritul soarelui și prînz. – Mr. dimineață, dumneață, megl. dimineațata, istr. demaręțę. Lat. mane (Pușcariu 1083), fie prin intermediul unei compuneri *de mane cu suf. -eață (Pascu, Suf., 29; Iordan, Dift., 56), fie de la un lat. *demanities sau *demanitia (Lambrior 100; Candrea-Dens., 1117; REW 2458; Tiktin; Candrea). Compunerea *de mane este atestată de it. domani, fr. demain, cat. dema. Rezultatul normal a fost demîneață (sec. XVI-XVII), care a suferit apoi o asimilație. Comp. disdedimineață (înv., dinz(i)dedimineață), adv. (din zori), se consideră ca fiind compus cu *de ipso, cf. ins, adins (Pușcariu 504; Tiktin; Candrea; Scriban). Totuși, Pușcariu, ZRPh., XXXVII, 112 și REW 2458 au preferat mai apoi cu de zi de dimineață. Mai curînd este ultima urmă a unui cuvînt dispărut, dis, conservat în mr. dis „jumătate” (‹ lat. divisus, după Pascu, I, 76), cf. mr. tu disa di cale „la jumătatea drumului”. În acest caz, dis de dimineață ar însemna „la mijlocul dimineții”, cu semantismul alterat modern. Cf. disdenoapte (var. dins(ă)denoapte), care apare, ca dis(de)dimineață, în sec. XVII. Vezi definitia »