a face labă expr. 1. a se masturba. 2. a lenevi, a pierde timpul. Vezi definitia »

stólă (-le), s. f. – 1. Un anumit fel de rochie purtată de matroanele romane. – 2. Un veșmînt preoțesc. It. stola, din gr. στολή „podoabă”. De la aceeași rădăcină provin stolisi (var. stolui, stoli), vb. (a orna, a împodobi), din ngr. στολίζω (Gáldi 257) și stolui, vb. (a înmuia pielea cu mijloace mecanice). Vezi definitia »

Vioară cu goarnă. Instrument specific zonei Bihorului. Vezi definitia »

BARÁCĂ s.f. Construcție provizorie de scânduri, servind ca locuință, magazie etc. [Pl. barăci, bărăci. / < fr. baraque, cf. it. baracca]. Vezi definitia »

HAVAIÁNĂ s.f. Instrument muzical cu coarde asemănător cu chitara, cu sunetul lin și tărăgănat. [Pron. -va-ia-. / < fr. hawaïenne, cf. Hawaii – arhipelag în Pacific]. Vezi definitia »