BONÉTĂ¹ s. f. 1. scufie pe care o poartă copiii și bătrânii; tichie. 2. (mil.) acoperământ de cap fără cozoroc. (< fr. bonnet) Vezi definitia »

SIMFÍZĂ s.f. Articulație fixă. ♦ Legarea a două oase împreună. ♦ Alipire prin aderențe a două membrane seroase; sinechie. [< fr. symphyse, cf. gr. syn – cu, physis – structură]. Vezi definitia »

AVITAMINÓZĂ s.f. Boală cauzată de lipsa vitaminelor din alimentație. [Pl. -ze. / < fr. avitaminose]. Vezi definitia »

PERIPLEURÍTĂ s. f. inflamație a țesutului dintre pleura parietală și peretele toracic. (< fr. péripleurite) Vezi definitia »

ARCÓZĂ (‹ fr. {i}), s. f. Gresie bogată în feldspați alterați (peste 25 la sută), provenită din dezagregarea și sedimentarea rapidă a granitelor și gnaiselor. Se folosește uneori ca piatră de moară, pentru șemineuri etc. Vezi definitia »