INTELÉCȚIE s.f. (Liv.) Act prin care spiritul concepe, creează. [Gen. -iei, var. intelecțiune s.f. / < fr. intellection, cf. lat. intellectio]. Vezi definitia »

INSPIRÁȚIE, inspirații, s. f. 1. Inhalare a aerului în plămâni, primul timp al respirației. 2. Fig. Avânt, forță, entuziasm creator; complex de idei creatoare, stare de maximă tensiune creatoare. 3. Fig. Idee, soluție apărută pe neașteptate în conștiință. [Var.: inspirațiúne s. f.] – Din fr. inspiration, lat. inspiratia. Vezi definitia »

HISTOPATOLOGÍE s. f. ramură a histologiei care studiază organele și țesuturile bolnave. (< fr. histopathologie) Vezi definitia »

TERMODIFÚZIE, termodifuzii, s. f. Răspândire a moleculelor unei substanțe între două regiuni cu temperaturi diferite, trecerea făcându-se dinspre regiunea mai caldă către cea mai rece. [Var.: termodifuziúne s. f.] – Din fr. thermodiffusion. Vezi definitia »

CRANIOMETRÍE s.f. Ramură a antropologiei care furnizează date asupra caracterelor și dezvoltării capului la om. [Gen. -iei. / < fr. crâniométrie, cf. gr. kranion – craniu, metron – măsură]. Vezi definitia »