HOPLOLATRÍE s.f. (Liv.) Adorație a unor obiecte de vânătoare și a armelor la unele triburi politeiste. [Gen. -iei. / cf. gr. hoplon – armă, latreia – cult]. Vezi definitia »

Iluzie auditiva, Vezi definitia »

PĂSTRĂVĂRÍE, păstrăvării, s. f. Crescătorie de păstrăvi (1). – Păstrăv + suf. -ărie. Vezi definitia »

senamechíe s.f. (înv.) frunză uscată de senă (arbust din Orient) din care se preparau purgativele; siminichie. Vezi definitia »

MISANDRÍE, misandrii, s. f. (Med.) Repulsie patologică față de bărbați. – Din fr. misandrie. Vezi definitia »