smótru s. n. – Exercițiu, instrucție militară. Var. șmotru. Rus. smotru (Cihac, II, 353; Miklosich, Slaw. Elem., 48; Tiktin). – Der. smotri, vb. (a face exercițiu, a exercita; a instrui, a pregăti, a învăța), din rus. smotrĕtĭ. În Mold. Vezi definitia »

MEÁNDRU s.n. 1. Cotitură întortocheată a cursului unei ape (mai ales) în regiunile de șes. ♦ Sinuozitate; (p. ext.; la pl.) drumuri, străzi întortocheate. 2. Motiv ornamental compus dintr-o îmbinare de linii curbe sau frânte. [Pron. me-an-. / < fr. méandre, cf. Meandru – fluviu sinuos în Asia Mică]. Vezi definitia »

ONCOMÉTRU s.n. Aparat pentru măsurarea locului și configurației unui organ. [< it. oncometro, cf. gr. onkos – masă, metron – măsură]. Vezi definitia »

SUBMEDIÓCRU, -Ă adj. De calitate inferioară. [< sub- + mediocru]. Vezi definitia »

LUMINANȚMÉTRU s.n. (Fiz.) Instrument pentru măsurarea luminanței; nitmetru, stilbmetru. [Et. incertă]. Vezi definitia »