Definita cuvantului lunetă
LUNÉTĂ s. f. 1. instrument optic dintr-un tub cu mai multe lentile, pentru observarea unor obiecte îndepărtate. 2. dispozitiv pe o mașină-unealtă servind la susținerea pieselor de prelucrat. 3. element arhitectonic în formă de boltă semicirculară, care străpunge partea inferioară a unei cupole sau a unei bolți mari. ♦ ~ cilindrică = boltă rezultând din intersecția a doi semicilindri cu raze inegale. ◊ (la portaluri, ferestre) suprafață plană între lintel și arc. ◊ coronament semicircular al unui altar poliptic. (< fr. lunette)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu lunetă
EXÉRGĂ s.f. Mic spațiu gol pe o medalie, destinat a fi acoperit cu o inscripție. ♦ Inscripție, dată etc. gravată pe o medalie. [< fr. exergue, cf. gr. ex – afară, ergon – lucru]. Vezi definitia »
POFTEÁLĂ, pofteli, s. f. Faptul de a pofti; poftire. – Pofti + suf. -eală. Vezi definitia »
BRIGANTÍNĂ, brigantine, s. f. Navă cu pânze de dimensiuni mici, cu două catarge. ♦ Pânză de corabie de formă trapezoidală, fixată de catargul acestei nave. – Din fr. brigantin(e). Vezi definitia »
STALAGMÍTĂ s.f. Formație calcaroasă care se înalță ca un țurțur din solul peșterilor. [< fr. stalagmite, cf. gr. stalagmos – picătură]. Vezi definitia »
ADUNAREA CONSTITUANTĂ, adunare aleasă conform prevederilor Legii electorale din 1864, cu menirea de a pune bazele regimului politic instaurat la 11 febr. 1866. Una din primele sale măsuri a constituit-o proclamarea lui Carol de Hohenzollern ca domnitor al României. După adoptarea Constituției, la 29 iun. 1866, și-a încetat activitatea. Vezi definitia »