TEORÍE s. f. 1. ansamblu de ipoteze, legi și concepte organizate într-un sistem logic care descriu și explică un domeniu al realității obiective sau al conștiinței sociale. 2. ansamblu de principii care servesc ca îndrumător în practică. ♦ ă literaturii = ramură a științei literaturii care studiază trăsăturile generale ale creației literare, definește genurile și speciile, curentele și metodele artistice, elementele și particularitățile stilului, noțiunile de versificație etc. ◊ lecție de instruire militară. 3. cunoaștere speculativă, ideală, independentă de aplicații. (< fr. théorie, lat., gr. theoria, germ. Theorie) Vezi definitia »

merceologie f. disciplinг care studiazг proprietгtile fizice si chimice ale mгrfurilor, pentru a stabili calitгtile si conditiile de pгstrare a acestora. [sil. -ce-o-] <it. merceologia Vezi definitia »

supracílie s.f. (înv.) sprânceană. Vezi definitia »

REFRIGERÁȚIE s.f. Răcire; înghețare; refrigerare; scădere artificială a temperaturii cu ajutorul unei instalații frigorifice. ♦ (Med.) Metodă chirurgicală de răcire în scop anestezic sau terapeutic a unui membru ori a unei porțiuni de tegument cu ajutorul pungilor de gheață sau al unui aparat refrigerent. [Gen. -iei, var. refrigerațiune s.f. / cf. fr. réfrigération, lat. refrigeratio]. Vezi definitia »

CELIOSCOPÍE s.f. Metodă de explorare vizuală a cavității abdominale cu ajutorul unui dispozitiv optic. [Pron. -li-o-. / < fr. coelioscopie, cf. gr. koilia – pântece, skopein – a privi]. Vezi definitia »