MÂNUITÓR, -OÁRE, mânuitori, -oare, s. m. și f. 1. Persoană care mânuiește ceva, care are profesiunea de a mânui ceva. ◊ Mânuitor de bani (publici) = persoană care primește, păstrează și eliberează bani în cadrul unei gestiuni (publice). 2. Mașinist (2). [Pr.: -nu-i-] – Mânui + suf. -tor. Vezi definitia »

INTERCEPTÓR I. s. n. avion pentru misiuni de intercepție. II. s. m. ramificație nervoasă care culege stimuli de la nivelul organelor interne. (< fr. intercepteur) Vezi definitia »

COERÓR s.n. (Fiz.) Aparat imaginat de Branly pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir. [Pron. co-e-, pl. -roare. / < fr. cohéreur]. Vezi definitia »

ANUNCIATÓR, anunciatoare, s. n. Aparat care anunță modificări sau abateri în timpul funcționării unui sistem tehnic. [Pr.: -ci-a] – Din fr. annonciateur. Vezi definitia »

PONTATÓR², -OÁRE s. m. f. muncitor însărcinat cu pontajul lucrătorilor pe șantier sau cu înregistrarea cantității produselor realizate într-un anumit timp. (după fr. pointeur) Vezi definitia »