Definita cuvantului maculatură
MACULATÚRĂ s. f. 1. hârtie veche, deșeuri de tipografie și de legătorie, pentru ambalaj sau ca materie primă pentru fabricarea cartonului. ◊ hârtie prost tipărită, pătată, care se rebutează. 2. (fig.) literatură, scriere fără valoare. (< germ. Makulatur, fr. maculature)
Sursa: MDN
Sursa: MDN
Cuvinte ce rimeaza cu maculatură
smiorcăitúră, smiorcăitúri, s.f. (înv.) zgomot specific produs de cel care se smiorcăie; smiorcăială. Vezi definitia »
TERMÍTĂ s.f. Insectă tropicală din ordinul nevropterelor, din familia furnicii, care trăiește în colonii și este foarte stricătoare. [< fr. termite]. Vezi definitia »
COÁNĂ s. f. orificiu posterior al foselor nazale; nară interioară. (< fr. choane) Vezi definitia »
SUBÎNCRENGĂTÚRĂ s. f. categorie sistematică inferioară încrengăturii. (după fr. sous-embranchement) Vezi definitia »
stólă (-le), s. f. – 1. Un anumit fel de rochie purtată de matroanele romane. – 2. Un veșmînt preoțesc. It. stola, din gr. στολή „podoabă”. De la aceeași rădăcină provin stolisi (var. stolui, stoli), vb. (a orna, a împodobi), din ngr. στολίζω (Gáldi 257) și stolui, vb. (a înmuia pielea cu mijloace mecanice). Vezi definitia »